vineri, 15 ianuarie 2016

România pe drumuri, pas cu pas

      În "iepoca de aur", tot ce cuvânta zilnic tovarăşul nostru Nicolae Ceauşescu, şi toate telegramele şi toate comunicatele oficiale, tot-tot-tot, erau strânse în volume cu coperte roşii cartonate sun titlul România pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate, vol. XVII, sau XXXIII ş.a.m.d. Inconştient ce eram, o opream pe actuala mea soţie pe Calea Victoriei şi comentam cu voce tare în faţa vitrinelor librăriilor: "Uite aici marele scriitor al neamului!" Am avut noroc că vreun încravat cu ochi albaştri nu m-a observat, să-mi rupă ulterior oasele.
      Dar, credeam că după treizeci de ani, această "mare literatură" nu se va întoarce. Am calculat greşit. Dincolo de sutele de volume de puşcărie, şi domnul nostru preşedinte Iohannis produce nu doar case, dar şi cărţi. În timp ce a absentat cel mai mult timp de la postul lui de la Cotroceni, făcându-şi programul după orarul şcolar al doamnei profesoare Carmen Iohannis, umblând prin Europa sau la vila de Miami, dl. preşedinte s-a dovedit prolific autor. A scris deja două cărţi într-un an de mandat, prima - Pas cu pas -, citind-o şi eu cu atenţie şi conchizând aici că e un raport de activitate scris jumătate de un funcţionar de la Primăria Sibiu şi jumătate de redactorii unei reviste culturale din Bucureşti.
      Acum, aflu că volumele dlui preşedinte au fost traduse în maghiară şi bulgară. Ca şi volumele tovarăşului Ceauşescu. Cum, îm jargon, "operele" tovarăşului le numeam pe scurt România pe drumuri, îmbinând constructiv acest titlu cu cel al cărţii dlui preşedinte Iohannis, putem ajunge la opera nemuritoare a neamului româno-săsesc: România pe drumuri, pas cu pas.

14 comentarii:

Anonim spunea...

Aici a fost schepsisul cu neajungerea la capătul drumului construirii //în RSR //a societății socialiste multilateral dezvoltate ! N-am luat-o pas cu pas și ne-am repezit de-amboulea, cu cincinalele... Acum, sigur, atingem burta broaștei și să vezi ce mai civilizației bine făcută o să ne pălească...

Augustin spunea...

Corect! Nici nu mă gândisem la deosebiri, ci doar la asemănări...

Anonim spunea...

Căzând de acord, putem face o paranteză. Dacă da, vă întreb dacă ați citit cum cineva ( nu spun cine) îi spunea lui Cioran : Vino, că are să-ți placă. E ca la Yasnaia Poliana. Îți mai aduci aminte ce-mi spuneai.....prin 1933 ? Că, după Paradis, ( unde riscai să te plictisești), singurul loc pe pământ unde ți-ar fi plăcut aă trăiești era Yasnaia Poliana ?
Primesc un răspuns de 50 de puncte ?

Augustin spunea...

Eliade?

Anonim spunea...

Încă o dată vă faceți demn de toată admirația. Punctele , pe care le-am pus după spuneai suplineau următoarele : în mansarda mea din strada Melodiei...
Tot respectul Dle Doman!

Iosif spunea...



Sa-mi bag p..a daca inteleg ceva.

Opera lui Ceusescu,
Opera lui Iohanis
Bucuresti, Miami si Sibiu

Iasnaia Poliana,
Cioaran- Eliade- Doman + anonim
Mansarda Melodie,

Da ce are asta a face cu Guvernul de Tehnocrati
si Prima zapada ?

Ion Lazu spunea...


Pas cu pas? Și unde am ajuns! Asta vedem prea bine. Mă întreb dacă am merita mai mult (pe cât stăm toți cu mâinile încrucișate și cu gura pe toți ceilalți semeni, desigur vinovați de ce ni se întâmplă....) Merităm mai mult? Nu prea..., după cum stau lucrurile; după cum se înghesuie să ne conducă/să ne fure/ cele mai declasate elemente ale nației. Și noi nu ieșim cu parul, să-i terminăm...
Însă mi-a mai rămas cât de cât vlagă să mă uit peste gard, la vecinii noștri europeni - și ce-mi văd ochii? Prea puține lucruri de laudă, de invidiat...
Îmi spun însă precum că nu e dracul atât de negru precât pare. Avurăm parte de un negru mai ponosit, nu? Fără aplomb. Când mă gândesc la țesătorii chinezi, care disting peste 100 nuanțe de negru, nu-mi vine să-i întreb: la noi, cât de negru este negrul? Ca să rezistăm în restriște, musai să sperăm, iar și iar, să ne facem necesarele iluzionări.
Spre pildă, la ce bun să mă fi așteptat de la emisiunea sărbătoririi poetului național la postul național TV1? Invitați H.-R. Patapievici și Lucian Boia, despre care știam prea bine ce-au acreditat în legătură cu Eminescu.(Tocmai revenisem de la un prieten, de la care am recuperat ”Eminescu, românul absolut. Facerea și desfacerea unui mit. (Cartea cea mai vândută la Târg, dar și cartea cea mai furată - țineți-vă bine!) Citită de mine cu scrișneli și indignări și... Or, la emisiunea TV, nu-mi venea să cred: cei doi își arată întreaga prețuire, se declară fanii lui de-o viață ai Eminescului; sunt recunoscători profesorilor de liceu care le-au citit-recitat din marele poet, inducându-le această pasiune... În acest trend, Dan C. Mihăilescu mărturisește că-i știe poeziile pe dinafară și că măcar de 2-3 ori pe an își reîncarcă bateriile recitând din Eminescu. . Boia își recită și el din același. Cei doi foști Bau-Bau susțin că Eminescu a creat o limbă și nu doar atât, ne-a indus un fel de a fi, al nostru ca români. Eminescu este cel mai mare, de neegalat. Încercările de a-l traduce sunt eșecuri, anume pentru că lirica Poetului național înseamnă armonie, muzicalitate etc. Înseamnă ”a turna în formă nouă limba veche și-nțeleaptă”. Gazda citează de vreo 3-4 ori din cartea lui Boia; acesta susține că afirmațiile sale nu fac decât să nuanțeze o temă aflată de decenii în discuție. Patapievici, chestionat despre cadavrul din dabara, se plânge că a fost citat tendențios; el n-a făcut decât să constate că politizarea liricii eminesciene este o gravă eroare, care se tot reia, de toate taberele, fiecare încercând să și-l revendice și să se legitimere cu Poetul. Se mai plânge HRP că E.S. l-a citat negativ în două rânduri, chiar de la tribuna Academiei. Și atunci, ce i se poate reproșa Poetului ca atare? întreabă modelatorul. Nimic lui, a fost un geniu; ci li se poate reproșa totul celor care îl confiscă pentru interese de partidă...
Mi-a venit inima la loc. Mai bine să înțelegi mai târziu, decât niciodată. Tocmai era să ratez ocaziunea...
Cât privește faptul că teribilii invitați și-l recită în gând pe Eminescu, asta mă liniștește, dintr-o dată. Ba mai mult, invitații insistă pe ideea că recitându-ne din Poet, abia așa ajungem la noi înșine, ca români și ca oameni. Abia aici încep să aibă dreptate. Eu însumi, în cei 41 de ani de prospecțiuni, singur prin păduri, prin mari și spăimoase singurătăți, ajungeam de fiecare dată să-mi spun versuri din Eminescu. Însoțitorul meu, la bine și la rău.
Q.E.D.

Augustin spunea...

N-am văzut emisiunea, dar ea are un avocat în Andrei Pleşu (v. editorialul din Adevărul de astăzi!).

Anonim spunea...

Nici eu nu am văzut, da, de când cu Cărtărescu, acel veșnic nobelizat care se lăuda că, în ceea ce privește vârsta, l-a întrecut pe Eminescu am început să mă simt ... nemuritor și rece la tvr, fie 1, fie 2?

Lavinia C spunea...


Vand sandale elegante nr.38
inaltimea toculuide 18 cm
roz, de parashuta.

100 ron - usor negociabil.
mai am chiloti si sutien 40 ron,
rochite de ocazie, salopeta Berska spate gol.
sunati 0746 109 636

Augustin spunea...

Cică astea cu nr. 38 sunt usor nimfomane. Desi nu stiu ce+ar putea face ea la topc de 18 cm.!
salopetele n+ar trebui sa fie cu pieptul gol?

Anonim spunea...

Sunt interesat. Unde să sun ? La chiloți, sutien, rochițe de ocazie, salopeta spate gol, pe rând sau en gros ?

Popa spunea...


Domnule Doman,

38 ca 38 da 18 la toace
e clar una cu libido exagerat și o supraexcitare continuă
si obsedata sexual.
Pazea.

La toace de 18 cm
Salopetele sunt intotdeauna cu spatele gol.

Augustin spunea...

Domnilor şi Prea Cucernice părinte, bag seamă că la o nimfomană răsar mai mulţi obsedaţi. Puţin obraz, ce dracu'!