Într-o
zi de toamnă frumoasă, cetăţeanul european Jan Porojan pescuieşte undeva pe
malul Mării Nordului. Încă de la prima lansare, el prinde o balenă. Şi balena
îi spune cu gura ei cât craterul Vezuviului, îi spune cu o voce mieroasă:
„Dragă cetăţene, eu sunt balena de
aur, dacă-mi dai drumul, îţi îndeplinesc trei dorinţe”.
„Hm! Ia, să vedem. Aş vrea nişte vile,
cabane şi hoteluri la Poiana Braşov,
Tuzla, Predeal, judeţul agricol Ilfov…”
„Ele sunt deja la locul lor”, îl
asigură balena de aur.
„Aş mai vrea acţiuni majoritare la 17
combinate, fabrici şi uzine capitaliste, foste socialiste”.
„Le ai, la cele mai profitabile. Şi a
treia dorinţă?”
„Aş vrea şi două tone de carne de
balenă, că tocmai i-a crescut preţul la Bursa din New York”.
Cetăţeanul Jan Porojan s-a întors de
la pescuit şi şi-a completat declaraţia de avere cu cele de mai sus şi cu
altele, că a mai prins el şi alte balene de aur.
(schiță apărută în revista Litere, nr. 7-8/iulie-august 2016)
Un comentariu:
D-omnule Doman,
Daca adevarul e altul ?
Daca Jan Porojan a avut dorinta
sa-i creasca pula mai mare , asa de vreo 3 ori ?
Atunci chiar ca ar fi avut o problema:
Pai :
daca functionarul Jan Porojan
si nu era membru pnl-pdl cand a prins balena
si se intoarce acasa cu pula mare
si trebuie sa completeze declaratia de avere - ca, de; lumea vede
( mi-a crescut pula de 3 ori - asa dintr-o data)
ar fi dat de dracu cu DNA-
bashca, imaginea lui ar fi fost terfelita in toata presa.
Trimiteți un comentariu